Memoria e foarte ciudata. Indeasa la sertar tot felul de prostii care nu-ti folosesc la nimic. Iar alte chestii importante si care chiar iti sunt de folos se sterg una dupa alta.
Nu cumva oamenii isi folosesc amintirile pe post de combustibil. Ca sunt importante sau nu, asta nu conteaza cand e vorba sa te mentii in viata. Sunt combustibil si atat. Ca e reclama din ziar, carte de filosofie, gravura erotica sau vreun teanc de bacnote de zece mii, daca le pui pe foc toate sunt niste bucati de hartie. Focul nu se gandeste "oho, asta e Kant" sau "asta e Jurnalul National, editie de colectie", cand le arde. Pentru el toate nu sunt nimic mai mult decat simple bucati de hartie. La fel si cu amintirile. Toate sunt combustibil, fara nicio diferenta.
Postări
Un comentariu:
Nu stiu din ce motiv, dar textul asta ma duce cu gandul la Eminescu...
Când amintirile-n trecut
Încearcă să mă cheme,
Pe drumul lung şi cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme...
Trimiteți un comentariu