Trăiesc: studiu intens, obligaţii sociale, câteva dorinţe neîmplinite...Particip, nu ştiu de ce, la maimuţăreala zilnică. Tot ce vad mă scârbeşte. Dar nu e o reacţie ce vine din superioritate. Vine dintr-un ciudat impuls al conştiinţei. Sunt tânără. Dar nu simt că tinereţea ar fi un privilegiu aşa cum se tot spune. E o neputinţă la mijloc. Sunt un fel de prezenţă mişcată încolo, încoace de un păpuşar invizibil. Nu am nici cea mai mică justificare a faptelor mele. Mă aflu într-un îngrozitor plictis. Nu pot ieşi din mlaştina lui. Nu posed decât jalnica certitudine că trăiesc şi particip la marele circ de confuzii al lumii.
luni, 24 septembrie 2007
sâmbătă, 15 septembrie 2007
Balade vesele si triste

"-Caut niste prieteni.
-Cum arata?
-Poate seamana cu tine. Cum aveai aerul ca esti o persoana interesanta, sezand acolo pe banca aia, mi-am zis ca poate vrei sa fii unul din prietenii mei. Pari a fi de buna calitate. De calitate superioara.
-De calitate superioara...Parca ai vorbi de sunca.
-Nu, nu de sunca, eu nu mananc carne.
-Si iti mananci prietenii?
-Nu mai am prieteni, tu trebuie sa-mi dai replica. Asadar cand eu spun lucruri intr-adevar uimitoare, tu trebuie sa ma intrebi de ce.
-Impresarul meu a uitat sa-mi trimita continuarea scenariului. Deci...de ce?
-De ce, ce? (mimand foarte convingator uimirea).
-De ce numai ai prieteni?
-Au mucegait. Nu remarcasem ca au o data de expirare. Trebuie sa fii atent la asta. Prietenii mei au inceput sa aibe urme de putregai, pete verzi destul de scarboase...
-Asta poate fi periculos.
-Da, ar fi putut sa-mi dea salmoneloza.
-I-ai pus in lada de gunoi?
-Nu, n-a fost nevoie, s-au aruncat singuri in viata lor fara vlaga.
-Esti aspra.
-Scuze, asta nu e textul tau: ar fi trebuit sa spui: "Esti grozava".
-Au fost unele modificari de ultim minut in scenariu.
-Eu aflu intotdeauna ultima!
...
-Am uitat scena prezentarilor! Am uitat scena prezentarilor! Trebuie sa reluam totul.
-Stii...vom putea face un racord. Pentru asta exista montajul.
-Ai dreptate. Sa facem cativa pasi fara sa spunem nimic si sa ne prezentam. Motor. "
vineri, 14 septembrie 2007
Lucrurile sunt asa
"Machiavelli a spus despre politica lucruri care pot parea cinice, dar nu sunt mai putin adevarate. Asa exista si un Machiavelli al dragostei. Nu spun ca oamenii iubesc pentru bani, pentru culoarea parului, circumferinta pieptului, dar statisticile ne arata ca toate acestea au o importanta hotaratoare. Meseria, musculatura, inaltimea, varsta, banii, greutatea, masina, hainele, culoarea ochilor, nationalitatea, marca de cereale pe care o mananca dimineata ...Toata lumea e convinsa ca mica sa poveste este ceva deosebit. Exista tone de statistici care arata contrariul.
- Generalizezi. Personalitatea conteaza dupa parerea mea, nu in aceeasi masura pentru toata lumea, dar... Cunosc oameni pentru care conteaza. Poate ca exagerezi putin.
- Crezi? S-ar putea. Sunt nefericita, asa ca am dreptul sa exagerez si sa am o viziune pesimista despre toate astea. Totusi cred ca sunt obiectiva, dar in dragoste adevarul inseamna fara indoial cinism.
Cand aud oameni spunand ca nu stiu de ce s-au indragostit de o anumita persoana, imi vine sa zambesc. Poate ca nu vor sa stie, dar, pe langa motivele legate de intalnirea a doua personalitati, exista motive psihologice, sociale, genetice ... Dragostea si seductia sunt lucrurile cele mai inconstiente si totodata cele mai rationale care exista. A spune ca nu exista motive, asta-ti permite sa nu marturisesti ca nu sunt foarte glorioase, caci cine are interes sa cunoasca adevarul? Stii ce a spus Mme de Stael? "In domeniul sentimentelor, nu este nevoie sa minti ca sa spui minciuni." Asa ca, da, exagerez ... dar am dreptate sa exagerez ... fac parte din plebe, acum."
miercuri, 12 septembrie 2007
Traind in cercul vostru stramt

Idila este o imagine ce a ramas in noi ca o amintire a Paradisului: viata in Paradis nu se aseamana cu alergarea in linie dreapta, care ne conduce spre necunoscut; viata in Paradis nu este o aventura. Ea se desfasoara inscriind un cerc in jurul unor lucruri cunoscute. Monotonia ei nu este plictiseala, ci fericire.
vineri, 7 septembrie 2007
sâmbătă, 1 septembrie 2007
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

